Jurnalul realității ficționale

Primesc des niște întrebări pe care, personal, le consider ciudate. Și cam toate legate de faptul că.. citesc! Nu scrie pe fruntea mea ”Animal pe cale de dispariție.”.. încă. Mulțumesc totuși de întrebare!

Dar revenind la realitatea și la ficțiunea noastră.. Nu le pot defini, nu le pot caracteriza.. nu pot face nimic ce le-ar explica într-un mod științific. Dar asta nu e tot! Pot să creez propria-mi definiție. Și să fim sinceri, nu se supără nimeni dacă fac asta.

Nu știu voi, dar eu petrec mult timp cititind. Fac ceea ce-mi place și consider că e ”sănătos” intelectual. Și încă nu am gafat nicicând la exprimarea mea orală sau scrisă. Nici de imaginație nu duc lipsă, slavă Domnului. Asta e realitatea. Realitatea ficțiunii. Din punct de vedere intelectual, sunt bogată. Din punct de vedere monetar, mai vedem..

Ficțional vorbind, e mult mai mult. De câte ori nu am plâns, nu am râs cu personajele noastre favorite? (Credeți-mă, sunt perfect sănătoasă mintal.) Ficțiunea îți oferă o fericire aparte. De câte ori nu am venit acasă triști, extenuați, obosiți și fără chef? Și mereu o carte era acolo, prezentă, ca să ne ajute să trecem peste. (sau să înrăutățească lucrurile. Aviz J.K.Rowling, James Dashner, Veronica Roth și ceilalți autori pe care încă nu m-am hotărât dacă vă ador sau dacă vă urăsc. Dar o să vină și timpul deciziilor. )

Și atunci când ai acel sentiment plăcut când aștepți să apară următorul volum dintr-o serie, când stocul e epuizat sau când seria e reeditată în mijlocul apariției. (Glumesc, niciodată nu m-am simțit mai rău)

Lăsând toate astea la o parte, realitatea ficțiunii și ficțiunea realității sunt simple. Tot ceea ce faci e pentru tine, fie că-ți place, fie că pur și simplu o faci.

De ce citesc? Citesc pentru că-mi place, pentru că-mi face bine, pentru că mă pasionează. Citesc pur și simplu.

Unde citești? Citesc acasă. La școală (oricum unele materii nu mă pasionează) , în autobuz, pe tren. Citesc peste tot.

Asta e realitatea ficțiunii. O ficțiune frumoasă, pe care ne-o creăm noi. Un mod de a evita trecerea timpului, plictiseala, singurătatea, stările ”nasoalea”.

Eu am ales să citesc, voi?

Anunțuri

Părerea ta contează! ^_^

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s