RECENZIE – Harry Potter și Copilul Blestemat

     Harry Potter. Seria copilăriei mele. Prima serie propriu-zisă pe care am citit-o și care a avut asupra mea un efect incredibil. Seria care m-a transformat într-o cititoare. Când am văzut că va ieși un al 8 volum, am fost în extaz. Abia așteptam să pun mâna pe ea și să revin în universul Harry Potter. S-a meritat oare această așteptare?

Nu o să vă vorbesc prea mult despre acțiunea propriu zisă bookpic-5-harry-potter-si-copilul-blestemat-21013deoarece vreau să mă țin departe de spoilere, atât din acest volum cât și din celelalte 7. Îi avem în prim plan pe Albus Severus Potter și pe Scorpius Malfoy, o nouă generație ce ajunge la Hogwarts, fii lui Harry Potter și a lui Draco Malfoy. Ambii sunt sortați în Slytherin/Viperini. Se au doar unul pe celălalt și niciunul nu are, culmea, o viață prea ușoară sau alți prieteni. De acolo va porni decizia copilărească pe care urmează să o ia, de acolo vor începe pentru ei niște noi probleme iar situația va părea că le va scăpa de sub control, în unele puncte.

Primul lucru pe care l-am observat a fost faptul că acțiunea a fost extraordinar de fugitivă. În primele 50 de pagini ei au petrecut vreo 3-4 ani la Hogwarts, fără ca noi să primim cine știe ce detalii. Chestia asta am zis că o pot trece cu vederea dacă celelalte aspecte ale cărții sunt mult mai ok. Faptul că a fost scrisă ca o piesă de teatru nu m-a deranjat absolut deloc. Ideea cărții a fost relativ ok, dar scrierea a rămas pe tot parcursul cărții destul de fugitivă. Se-ntâmpla ceva rău, rezolvau repede, mai făceau ceva rău, rezolvau repede și tot așa. Ideea era ok, dar nu mi s-a părut scrisă suficient de bine pentru a atrage cu adevărat cititorul, nu a fost o lectură magică, la fel ca celelalte volume ale cărții.

Multe personaje au fost stricate. Am ajuns să-i văd cu alți ochi pe Harry Potter, pe McGonnagal, pe Dumbledore și nu numai. Parcă și-ar fi pierdut adevărata formă, parcă nu erau ei. La un moment dat mi se părea că citeam o cu totul altă carte, care are doar numele personajelor inspirate din Harry Potter. Modurile de acțiune&reacțiune din carte au fost îndoielnice, Spre exemplu, Ron părea a fi un copilaș prostuț, ce nu poate renunța la trecut, la dușmănii nici atunci când era absolut necesar. Într-un timp chiar și vibe-ul acela ofeerit de o nouă lectură Harry Potter a dispărut.

Am vrut să închid cartea de multe ori pe parcursul lecturii. Mi s-a părut seacă, unele personajele mi se păreau enervante iar altele mă făceau să mă-ntreb dacă chiar e vorba de ele. Am considerat cartea un fanfic prost scris, deoarece am citit multe continuări scrise de fani mult mai faine, mai related și cu o adevărată magie HP. Cartea asta a cam pierdut magia, a cam făcut să îmi dispară interesul pentru această lume. Trebuie să recitesc celelalte volume, pentru a mă conecta din nou cu adevăratul univers din Harry Potter. Mi-aș dori să pot șterge din memorie această carte deoarece pentru mine a reprezentat o pierdere de timp. N-o recomand. În schimbul lecturii acesti cărți, ați putea să recitiți celelalte volume sau ați putea să vizionați filmele Mi-ar plăcea să-mi iau Time Turnerul și să mă duc direct în ziua în care am comandat cartea pentru a putea anula comanda. De la mine, un mare NU pentru ea. Voi ce părere aveți despre această lectură? 🙂

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;RECENZIE – Harry Potter și Copilul Blestemat&8221;

  1. God, exaaact! Sunt total de acord cu tine. Am terminat-o și eu recent și am rămas cu un gust amar. Nu știu, n-a fost deloc magică, așa cum mi s-a părut întreaga serie Harry Potter și clar personajele au fost stricate. Nu mi-a venit să cred la început cât de repede se putea trece de la un an la altul. Nici pe mine nu m-a deranjat neapărat că a fost scrisă sub formă de scenariu, însă după ce că a fost fugitivă, lipsa descrierii și a narațiunii a făcut să se simtă și mai intens lucrul ăsta. Acțiunea în sine trebuie să recunosc că mi-a plăcut, adică m-a ținut captivă și interesată. Însă, și eu mă gândeam că până la urmă fiecare fan Harry Potter ar putea să facă o continuare a seriei, așa că n-a fost ceva senzațional. Nu-mi pare rău că am citit-o, pentru că eram chiar curioasă să văd cum e, plus că am reintrat în Hogwarts și toate cele cu ocazia asta, dar clar n-am considerat-o o carte bună.

    Lecturi frumoase! *.*

    Apreciat de 1 persoană

Părerea ta contează! ^_^

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s