Recenzie – The Summer I Turned Pretty

     După un foarte lung Reading Slump și după ce terminasem și Read-A-Thon-ul organizat pe pagină, am decis să citesc ceva light, ceva de vară, ușor și relaxant. Astfel că am ajuns la trilogia ”The Summer I Turned Pretty” de Jenny Han. Acum sunt la jumătatea volumului 2 și nu mă mai satur, e genială! Din păcate pentru cei care nu citesc cărți în limba engleză, ”The Summer I Turned Pretty” nu a fost tradusă în română, din păcate! Vă puteți relaxa totuși cu ”Tuturor băieților pe care i-am iubit” scrisă de aceeași autoare și la fel de light și de drăguță!

file_1629848_X9gg1

     Acest roman o are în ”rolul principal” pe Isabell aka Belly, o fată de 16 ani care, împreună cu mama și fratele ei, își petrec fiecare vară la casa de vacanță a Susannei (cea mai bună prietena a mamei acesteia). Aceasta are și ea doi băieți – Conrad (cel mare și tăcut, introvert) și Jeremiah (cel mic și foarte energic, extrovert). Ambii sunt mai mari decât Belly iar aceasta e îndrăgostită de Conrad de când se știe. Totuși, până în acea vară, niciunul dintre cei doi băieți nu o vedeau ca pe o fată ci ca pe surioara lor mai mică. Totul se schimbă însă acum când Isabell ajunge la casa de vacanță complet schimbată, atrăgând atenția ambilor băieți. Aceasta are o ”iubire de-o vară”, pe Cameron, de care se desparte înainte ca vacanța să se termine deoarece acesta observă că ea încă-l iubește pe Conrad.

     Totul e foarte mișto, amuzant și distractiv până când Susannah se îmbolnăvește din nou. De fapt, să zic ”din nou” e puțin greșit. Dusese înainte o luptă aprigă cu cancerul pe care o câștigase dar care mai apoi își face din nou apariția. Deși cea mai optimistă dintre toți, aceasta se ”veștejește” sub ochii tuturor, ajungând din ce în ce mai slabă și mai fragilă, lucru care schimbă totul. Finalul e trist, arată cum fiecare persoană are o mare importanță în viața noastră, ne arată cum după niște evenimente nefericite din viețile noastre, nimeni nu mai poate să fie la fel.

     Și nu e doar asta. E o carte despre maturizare, despre modul în care caracterul celor 4 copii se modelează continuu. Ajung să se schimbe și să renunțe la lucruri pe care înainte le iubeau sau adoră lucrurile pe care înainte le urau.

     Partea romantică (preponderentă) a cărții este extrem de drăguță. Chiar dacă Conrad nu își exprimă sentimentele, acesta se comportă foarte protectiv cu Belly, dând impresia celor din jurul lor că ar fi frați. Acesta se dovedește devastat de starea mamei sale, interiorizându-se extrem de tare, izolându-se de restul și petrecând cea mai mare parte a vacanței închis în camera sa, alături de chitara și gândurile sale.

     Personajele sunt foarte bine conturate, fiecare având trăsături diferite și propria personalitate. Nu e o carte în care personajele să fie plate, fără formă sau fără caracter. E o carte chiar realistă, foarte drăguț scrisă. Stilul autoarei se păstrează asemănător celui din ”Tuturor băieților pe care i-am iubit” și toată cartea oferă cititorului o stare de bine. Recomand cartea asta din suflet. E o carte de vară, o carte perfectă sezonului, interesantă și foarte dulce. 🙂

 

Anunțuri

Părerea ta contează! ^_^

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s